Manyfestul votantuluy prezydențyal la bula luy supărată

În această dimineață m-am trezit cu un sentiment conflictual, care mă apăsa adânc pe suflet, motiv pentru care mi-am propus să scriu.
Am văzut niște reacții la cald, atât aseară și azi-noapte, dar mai ales în această dimineață, la rezultatele votului de la prezidențiale.

”Toți care a-ți votat cu Dăncilă, dați-mi unfriend!”

Sincer, chiar crezi că ai în minuscula ta bulă oameni care au votat cu candidatul PSD, îți citesc postarea și chiar vor reacționa cu ”Da bă, hai să îți dau unfriend”?!

Apoi, chiar crezi că această (re)acțiune a ta va contribui într-un mod benefic la modul în care viitoarele voturi vor decurge, cum oamenii din jurul nostru vor începe a gândi mult mai critic iar alegerile lor vor reflecta cu adevărat nevoia de schimbare la nivel de reprezentare politică?

Te provoc, dragă ”unfriend request”er, să încerci în următoarele două săptămâni să adopți doi votanți PSD și să încerci să porți o discuție civilizată, logică și bazată pe argumente concrete (nu titluri de articole) cu ei, în încercarea de a-i ajuta să vadă acel ”adevăr adevărat” pe care doar tu și bula ta poate să o vadă.

Dar ca să nu ne oprim aici, te provoc să îți extinzi bula ta de News Feed cu ceva care probabil îți va provoca greață și nemulțumire la început, dar care cu siguranță te va ajuta să aplici criticul mult mai bine pe viitor, și care îți va da jos ochelarii de cal. Dă un like la pagina PSD din comunitatea ta, începe să urmărești acei politicieni care te deranjează prin declarațiile lor, ține PSDiștii aproape de inima ta nepătată de capitalist liberal. Ne-a învățat bine Sun-Tzu să ne ținem dușmanii și mai aproape.

”Îmi e rușine că Președențilă a câștigat în județul meu de unde sunt, Județistan!”

Logic că îți este rușine de acest lucru, și cu siguranță o să te ascunzi sub tot asfaltul turnat de guvernările PSD pe ulițele județului tău natal. Nu o să scoți capul pe geam în dorința de a trâmbița jalnica pierdere a dragului tău comandant economico-liberal, ci vei sta în banca ta, cu batistuța în mână, în timp ce ștergi cu grijă lacrimile de pe tastatură. Cu siguranță toate postările tale pline de avangardism politic vor salva România noastră de mâine.

Te provoc și pe tine să te duci înapoi acasă la Județistan, poate să faci și o vizită în satucul din care sunt buncii / în care mai ai rude. Stai de vorbă cu ei măcar o oră și ascultă-le problemele, vezi ce au de zis, ce greutăți îi apasă pe umeri și cum ai putea tu să îi ajuți în această infimă oră, pe care o dăruiești din super-algomerata ta viață.

Masa de Crăciun și cea de Paști să fie plină de prezența ta, impreună cu toate rudele care mai sunt în viață, plină de discuții despre ce mai fac politicienii ăștia nenorociți și cum putem noi, poporul (demos-ul din kratos) să facem ca următorii 10 ani să fie mai senini (din prisma acțiunilor noastre, nu din cauza încălzirii globale).

”***** ********* **** *** *****, o analfabetă, *** ***** ***, să-mi ****** **** ** * ** în tine, Președențilă!”

Scuză-mă, cunoscătorule de povețe cenzurabile, cu ce ai contribuit tu la buna dezvoltare a republici noastre, sau măcar a cetății din care faci parte, care chiar să aibă un impact pozitiv și care să ne ajute pe toți, ca popor?!

Doresc să îți reamintesc că faptul că tu plătești taxe nu este o o implicare civică activă, ci este o îndatorire fundamentală, conform Articolului 56 din Constituție.

În încheiere, vă mulțumesc tuturor care în această zi însorită de luni vă aruncați veninul pe peretele meu social. Dar să știți că eu vă iubesc în continuare, și vă țin și mai aproape, pentru că există potențial. La fel cum mă provoc pe mine însumi, în fiecare zi, așa vă provoc și pe voi să întreprindeți acțiuni care pot să aibă un impact cât mai mare, și cu bătaie cât mai lungă, atât de lungă cât să spargă bula noastră de crystal!

Cu speranța că influența noastră ar putea atinge și zonele pline de corupție și sărăcie, unde totul este condus la rang de baron, vă doresc un dialog cât mai social pentru următoarele două săptămâni.

© Imagine preluată de la Marius Mariș. #DeLaMarișCitire